Plopul
Caracteristici generale
- Plopul energetic este o plantă cu creştere rapidă ajungând în primul an la minim 4 m înălţime.
- Puterea calorică a unui kilogram de plop este de 4,95 kWh, în timp ce puterea calorică a unui kilogram de materie lemnoasă foioasă este de 3,1-4,2 kWh.
Avantajele cultivării
- Plopul energetic garantează o sursă sigură şi nepoluantă de energie (putere calorică superioara 17.000 – 18.000 kJ/kg), fără emisie excesivă de dioxid de carbon.
- Protejează pădurile de defrisarea continuă cauzată de goana după lemne de foc ieftine.
- Valorifică foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile inundabile, în jurul staţiilor de epurare, etc
- Incălzirea cu plop energetic este de 10 ori mai ieftină decât cea cu motorină şi cu 30% decât cea cu gaz.
Utilizare
În afară de scopurile energetice (peleti, bricheti, tocatura), plopul se mai utilizează cu succes în următoarele domenii:
- Materie primă pentru celuloză
- Industria hârtiei
- Industria de mobilă şi lemne de construcţii
- Fabricarea paletilor si a chibritelor
Infiintarea culturii
- Primăvara după perioada de îngheţ (febr./ martie) până la scoatere (aprilie/mai).
- Toamna după desfrunzire până la îngheţ (oct. – dec).
- Butaşi (de cca. 20-25 cm), nuiele (1 – 1,5m) sau butaşi înrădăcinaţi de un an (1 -2m), se introduc 10- 20 cm cu fermitate în pământ.
- Schema de plantare in functie de perioada de recoltare (la 2-3 ani pentru peletizare sau la 5-7-10 ani pentru lemnul bustean sau de foc, etc), rânduirea plantelor se face de la aproximativ 40-50cm pe rand si 2m intre randuri (circa 13.000 bucati/ha) pana la 4x4 metri sau chiar mai mult daca recoltarea se face la 13-15 ani.
- Nu sunt pretenţioase în ceea ce priveşte pământul şi condiţiile climatice (pot fi cultivate şi în soluri cu capacitate de producţie la limita minimă), capacităţile mai mari de producţie se obţin desigur pe suprafaţă arabilă favorabilă.
- În anul de plantare, butasii trebuie ţinuti pe cât posibil fără buruieni, fie pe cale mecanică sau chimică (ierbicidare).
- Din studiile noastre reiese ca aplicarea de ingrasamant nu duce la o crestere semnificativa a productiei, motiv pentru care nu este necesar/obligatoriu.
Producţia
- Experienţele de până acum confirmă o producţie medie de aproximativ 35-40 t/ha la o umiditate de cira 30%-35%, această valoare oscilând în funcţie de tipul solului şi regimul de apă
- Ca si masă uscată/ha (8-10% umiditate) se obtine 15-20 tone.
Recoltarea
- Parţial mecanic cu drujbă şi remorci pentru exploatare în cazul suprafeţelor mai mici, cu maşini speciale (combină, tractor, remorcă) in cazul suprafetelor mari (peste 3-5ha).
- Se desfăşoară în lunile de iarnă (decembrie – martie, după căderea frunzelor), asigurând astfel o mai bună exploatare a parcului de maşini şi a forţei de muncă.
Costuri vs. Perioada exploatare
- Înfiinţarea plantaţiei de plop energetic nu reprezintă o investiţie tocmai ieftină, însă începând de la al doilea an, banii investiţi se recuperează rapid. Este important de menţionat că în ţările UE diferitele soiuri de plop energetic sunt culturi subvenţionate. Subvenţiile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de înfiinţare ale plantaţiilor, subvenţii anuale, subvenţii mixte etc.).
- Perioada de viaţă a unei plantaţii este de circa 25 – 30 de ani, care, începând de la anul al doilea, în afară de recoltare, nu necesită nici o altă intervenţie, si să nu uităm că acest rezultat se obţine de pe terenuri improprii altor culturi, cu un volum minim de munca.
- 30 tone/ha/an x 150 lei/tona = 4500 lei/ha/an;
- 3900 lei (costul plantelor) + 1000 lei (costul plantarii + curatarii terenului) = 4900 lei;
- 4900 lei / 25 ani = 196 lei/ha/an amortizarea investitiei;
- 4500 lei/ha/an (profitul brut) - 196 lei/ha/an (amortizarea) - 500 lei/ha/an (recoltarea) = profit net